Mă-încred în Tine

Mă-încred în Tine, Doamne, când nimeni nu mai crede
Că numai Tu mai poți să vindeci rana mea,
O rană ce mă doare, dar care nu se vede,
Pe care Tu o știi. Și torni balsam pe ea.

Mă-încred în Tine, Doamne, în orice împrejurare,
Și când mi-e masa plină, și când nu am nimic.
Căci numai Tu-mi ești, Doamne, scut și apărare
Când nu mai am putere și vlagă nici un pic.

Mă-încred în Tine, Tată, când trec prin încercare,
Căci ea are menirea zgura să-mi topească.
Când focul se întețește și flacăra-i mai mare
Tu faci lumina mea mai mult să strălucească.

Mă-încred în Tine, Tată, și-n marea-Ți îndurare,
Când nu mai am pe nimeni să-mi vină în ajutor,
Căci Tu ești credincios și mila Ta e mare
Și-mi ești mereu alături un Tată iubitor.

Mă-încred în Tine, Doamne, când lupta este grea.
Căci prin credință lupt ca să rămân pe cale.
Doar Tu îmi dai putere să pot înainta
Când cei mai mulți, Stăpâne,
s-au poticnit în vale.

Mă-încred în Tine, Doamne, orice s-ar întâmpla,
Căci Tu rămâi același: bun și iubitor!
Nu-i nimenea ca Tine să mă iubească așa
Și-n totdeauna gata să-mi vii în ajutor.

(10 octombrie 2025)